• 16.02.2018

         Fiindcă mirosul este un simț extrem de complex iar aromele sunt infinit de variate, o clasificare atotcuprinzătoare a acestora, ar fi o muncă imposibilă. Pentru a avea o mai bună înțelegere a miresmelor, unii cercetătorii le-au grupat în funcție de notele predominante ce pot fi percepute de nas. Alții au încercat gruparea mirosurilor în funcție de compoziția chimică a substanțelor ce le produc. Însă o clasificare extrem de interesantă a aromelor este cea elaborată de Paul Jellinek în anii ‘50 în funcție de efectul acestora asupra receptorului. Acest lucru cu atât mai mult cu cât în societatea contemporană se pune accent din ce în ce mai mare pe importanța mirosului în îmbunătățirea stilului de viață.

Ceea ce este fascinant la miresme este că acestea pot jongla cu emoțiile umane, cu experiența de viață, cu memoriile dar și cu sistemul nostru nervos. Astfel, în funcție de efectul pe care îl pot produce, au fost identificate patru mari grupuri de miresme:

·         Mirosuri cu efect afrodiziac (sau erogen): acestea sunt mirosurile animale sau organice, care nu sunt considerate atrăgătoare în societatea de astăzi. Totuși, în ciuda evoluției societății în care trăim, încă răspundem în mod inconștient la stimuli biologici și putem fi stârniți sau atrași de mirosuri aproape imperceptibile ce conțin feromoni, cum ar fi transpirația. Un efect mai complex este cel afrodiziac și narcotic în același timp, adică atrăgător fără să reușească să stimuleze, ci mai degrabă să calmeze și să amețească. Efectul se obține prin perceperea miresmelor sufocante ca cele rășinoase combinate cu arome puternic florale și organice.

·         Efectul calmant (narcotic sau amețitor) este declanșat de aromele puternic florale ca parfumul unui trandafir, al liliacului sau al toporașilor. Toate au un efect îmbătător, puternic calmant și contribuie la crearea unei dispoziții mai bune, la reducerea anxietății și la scăderea tensiunii arteriale. Una dintre cele mai cunoscute miresme cu efect narcotic este iasomia. Aceasta ajută la crearea unei ambianțe ideale pentru un somn adânc. La fel și mirosul de lavandă, care se consideră că ar avea un efect relaxant și că ar contribui la scăderea ritmului cardiac.

·         Efectul de anti-erogen îl au miresmele acide sau înțepătoare. Spre deosebire de miresmele cu efect narcotic, acesta trezește și ajută la păstrarea concentrării. Mirosul lămâii descrie cel mai bine această categorie. Efectul de revigorare este o subcategorie a mirosurilor anti-erogene. Acesta ne este indus de miresmele mentolate, care stârnesc activitatea creierului.

·         Miresmele ce au un efect stimulant sunt cele picante, amare și uscate ca cele de rădăcinoase adică cu esențe lemnoase. Un parfum cu note de mușchi, lemn și mosc emană, de pildă, sexualitate. Cel mai puternic efect stimulant este exaltarea care rezultă din îmbinarea aromelor picante cu cele afrodiziace.

Această clasificare are, poate, cel mai puternic impact asupra industriei parfumurilor. La fel ca în cazul unei compoziții muzicale, în care notele contează pentru crearea unui efect armonios în mintea auditoriului, parfumierii se gândesc la fiecare aromă în parte și la efectele pe care le poate produce aceasta în combinație cu altele: toate cu scopul de a stimula, calma și exalta persoanele care poartă parfumuri.

Arhiva

Support Chat Online