• 10.04.2018

Unul dintre cei mai importanți factori în redarea senzației de confort este mirosul. Principala funcție a sistemului olfactiv este aceea a ne semnala pericole cum sunt chimicalele nocive în aer sau alte substanțe periculoase. Acest simț funcționează constant însă deseori în mod imperceptibil. De aceea pe lângă semnalarea pericolelor, la un nivel mai sensibil, mirosul ne însoțește peste tot și ne dă informații despre mediul înconjurător: ne activează memoria și ne ajută să identificăm amintiri, ne influențează afectele, percepția asupra timpului, ne poate motiva sau întrerupe concentrarea.

Unul dintre lucrurile pe care le experimentăm olfactiv în mod conștient este asocierea mirosului cu curățenia, sănătatea sau mizeria. Acest lucru ne poate face să ne placă sau displacă un anumit mediu sau ne influențează relațiile interpersonale. Spre exemplu, în alegerea unui partener, ne simțim atrași de mirosul natural al unei persoane de sex opus fiindcă feromonii ne dau informații cu privire la sănătatea imunologică a acesteia. Acest lucru este important pentru femei pentru că este un indiciu privitor la șansele de a-și transmite materialul genetic mai departe. De asemenea, atașamentul bebelușilor față de mame se realizeză tot pe baza mirosului care are un efect calmant asupra copiilor.

Astăzi folosim parfumuri pentru a transmite în mod artificial și mai pregnant același lucru: atracție, calm, siguranță, plăcere, dar mai ales sănătate și curățenie. Mirosul este un bun indicator al sănătății fizice. O persoană atentă cu propriul corp, care își dedică timp pentru îngrijire, este percepută ca fiind mai activă și sănătoasă. În Evul Mediu, apa parfumată sau aromatizată era folosită în scopuri de igienă. Oamenii se spălau cu apă aromatizată cu trandafiri, iasomie, levănțică sau rozmarin înainte de mese, într-o perioadă în care nu se foloseau tacâmuri. Cei bogați își spălau așternuturile fierbându-le în apă parfumată. În plus, aceasta era folosită și pentru băi. Și cum igiena personală este strâns legată de sănătate, Hipocrate menționeză chiar și utilizări medicale ale acestui tip de apă.

Apa aromatizată cu ierburi, flori și petale este precursorul parfumul de astăzi. Unii academicieni susțin că arta parfumului își are originile încă din antichitate, însă în secolul XVIII în orașul din sudul Franței, Montpellier, unde apa parfumată a ajuns la nivel de artă. Localnicii onorau oaspeții orașului cu apă aromatizată și cu alte daruri parfumate și au ajuns să combine mai multe ingrediente pentru a obține parfumuri.

Prin mirosuri oamenii și-au manipulat din cele mai vechi timpuri spațiul ambiental în așa fel încât să creeze un loc în care să se simtă bine și care să inspire sănătate prin curățenie. Acest lucru nu este valabil doar pentru ambient ci și pentru corpul uman. Și fiindcă a venit primăvara și sărbătorile pascale, care ambele sunt simbolul reînnoirii, renașterii, ce moment mai bun să ne reîmprospătăm casele?

Arhiva

Support Chat Online